Cateva ganduri si idei, constructive care descriu scurt, pe doi, fericirea  si nu numai

Fericirea stă în modul în care privim lucurile, în armonia dintre gânduri şi intenţii, dintre dorinţe şi acţiuni.

Fericirea se simte atunci când subconştientul şi conştientul acţionează în acelaşi sens, subconştientul fiind arbitrul, căci el ştie cel mai bine care sunt adevăratele valori.

Fericirea nu ţine de lucrurile măreţe, nu este putere financiară, nici putere de convingere, nici influență, ea neputând fi cumpărată și nici vândută. Nu e neapărată nevoie ca toate direcţiile în viaţă să se deruleze conform unui plan impus. E mult mai frumos dacă reuşim să ne oferim mici plăceri cotidiene, care să ne umple sufletul şi să ne inunde inima, pentru că toţi avem alocată aceeaşi cantitate zilnică de fericire, dar mulţi dintre noi o ţin ferecată într-un ungher de suflet, considerând-o inutilă.

Fericirea este mai degrabă o chestiune de practică, decât una de alegere, ca un mușchi pe care nu ți-l exersezi de-a lungul timpului, ca sentimentele acelora dintre noi care ajung olimpici la alte probe, cum ar fi saltul peste obstacole, lacrimi și iubiri, oameni pentru care fericirea devine cel mai greu examen al vieţii.
Fericirea înseamnă bucuria fiecărei zile în care privim cerul, indiferent dacă este albastru senin sau gri cenuşiu, este dovada că trăim.

Fericirea înseamnă să percepi toate nuanţele şi sunetele naturii, zâmbetele şi prietenia oamenilor, râsul şi veselia copiilor, blândeţea şi înţelepciunea bătrânilor.

Fericirea înseamnă orice îmbrăţişare pe care o primim şi pe care o oferim fără motiv, fiecare zâmbet pornit din suflet, fiecare lacrimă de dragoste sau de bucurie.
Fericirea înseamnă plăcerea de a dărui ceva şi de a alina un suflet îndurerat, bucuria celor pe care-i simţim aproape, realizările şi simpla lor existenţă.

Fericirea înseamnă amintiri frumoase legate de oameni dragi, înseamnă un suflet liniştit şi cald, mereu mulţumit şi bun, capabil să ierte şi să se dăruiască necondiţionat.

Fericirea înseamnă clipe frumoase petrecute alături de oameni pe care-i iubeşti, înseamnă speranţa, certitudinea şi curajul de a o lua oricând de la capăt, fără rezerve sau temeri de eşec.

Fericirea înseamnă, de fapt, senzaţii delicate şi emoţii explozive, care ne lărgesc inima în surdină.

Dacă vrem să fim cu adevărat fericiţi, vom fi în fiecare zi, clipă de clipă, trebuie doar să ne acordăm puțină atenție, căci mulțumirea sufletească nu este un vânt trecător de vară, care ne răcorește câteva momente, pentru ca ulterior să ne lase pradă arşiţei.

Fericirea înseamnă echilibru, evoluţie, împlinire şi libertate, înseamnă egalitate între piedică şi lecţie, înseamnă capacitatea omului de a se accepta pe sine, prin puterea lui de a fi sincer față de propria-i persoană, înseamnă arta de a ne îmbogăţi memoria cu amintiri frumoase.

Fericirea este aptitudinea de a abandona dezamăgirile în trecut şi de a contura în viitor obiectivele pe care ni le dorim atinse, este singurul energizant care nu dăunează.

Fericirea se cultivă şi se construieşte în timp, puţin câte puţin, ea fiind rădăcina longevităţii. Aşadar, să-i furăm vieţii bucăţi de fericire continuă, căci fericirea este plăcerea înţelepţilor…

„Fericirea nu este determinată de nivelul de prosperitate, ci de căldura relaţiei dintre inimi şi de modul în care percepem lumea. Ambele atitudini sunt în puterea noastră. Fiecare din noi este fericit atunci când decide să fie fericit şi nimeni nu ne poate împiedica.” (Aleksandr Isayevich Solzhenitsyn)

O zi fericita tuturor!

http://www.dayofhappiness.net/

În sfârșit, după cinci zile mohorâte, înnorate și ploioase, soarele și-a făcut apariția în peisajul mioritic. Whoop ti duuu!

Cercetătorii ardeleni au inventat încetinitorul de particule!

„Am fi ajuns departe cu ştiinţa dacă particulele astea elementare nu se mişcau aşa iute”, spune dr. ing. Petre Pavăză, coordonatorul proiectului. „No, îi forte clar că viteza nu îi o soluţie! Dacă vrei să cunoşti o particulă, păi trebuie să stai frumos de vorbă cu ea, să bei o palincă cu familia ei, fără grabă! Nu vedeţi că până şi secolul vitezei a trecut? E clar că viteza asta nu era făcută să ţină!”, spune cercetătorul.
Cercetătorii ardeleni se plâng deja că timpul de execuţie pentru încetinitorul de particule este foarte scurt, respectiv 120 de ani. Noul dispozitiv urmează să fie construit din titaniu masiv şi din lemn de paltin, scobit încetişor cu o brişcă foarte ascuţită.

:))))))